{"id":609,"date":"2024-05-29T12:59:18","date_gmt":"2024-05-29T12:59:18","guid":{"rendered":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/?p=609"},"modified":"2024-05-29T13:17:28","modified_gmt":"2024-05-29T13:17:28","slug":"pentru-un-serviciu-public-digital","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/?p=609&lang=ro","title":{"rendered":"Pentru un serviciu public digital"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Criza Covid a dat un impuls puternic tehnologiei digitale \u00een general \u0219i, \u00een special, instrumentelor de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de lucru la distan\u021b\u0103. Este un fapt c\u0103 tranzi\u021bia digital\u0103 a devenit inevitabil\u0103. Desf\u0103\u0219urarea sa rapid\u0103 \u00een timpul pandemiei confirm\u0103 omniprezen\u021ba tehnologiilor americane pe toate fronturile digitale. Cu toate acestea, se aud din ce \u00een ce mai multe voci, la toate nivelurile, \u00een favoarea unei strategii digitale bazate pe un instrument industrial european care s\u0103 garanteze valorile ap\u0103rate de Uniune, \u00eencep\u00e2nd cu respectarea vie\u021bii private a cet\u0103\u021benilor s\u0103i. Serviciul Jitsi Meet de la Belnet, Jitsi Visio de la iMio, portalul BigBlueButton dezvoltat de Educode \u0219i platformele Jitsi \u0219i BigBlueButton de la Domaine Public sunt exemple care ar trebui urmate \u0219i extinse.<\/p>

Supravegherea datelor<\/strong><\/h2>

Europa este din ce \u00een ce mai precaut\u0103 fa\u021b\u0103 de omniprezen\u021ba instala\u021biilor industriale americane pe teritoriul s\u0103u, vis a vis de campionii digitali locali \u0219i de tehnologia digital\u0103 independent\u0103. A\u021bi auzit de Palantir? La 17 ani dup\u0103 ce a fost fondat cu bani de la CIA (prin intermediul fondului In-Q-Tel), acest specialist \u00een supravegherea datelor a ie\u0219it triumfal pe Wall Street la sf\u00e2r\u0219itul lunii septembrie. Activitatea sa const\u0103 \u00een analiza unor cantit\u0103\u021bi mari de date pentru sectoarele de combatere a terorismului (suita de aplica\u021bii Gotham) \u0219i financiar (suita de aplica\u021bii Metropolis). Departamentul de poli\u021bie din Los Angeles este client al Gotham, pe care \u00eel folose\u0219te \u00een scopuri predictive pentru a anticipa amenin\u021b\u0103rile criminale. Pentru agen\u021bia american\u0103 de aplicare a legii imigra\u021biei \u0219i a v\u0103milor, Palantir a dezvoltat o platform\u0103 de gestionare \u0219i monitorizare care centralizeaz\u0103 datele colectate de diferitele agen\u021bii de informa\u021bii din SUA. Sistemul de gestionare a cazurilor de investiga\u021bie, a\u0219a cum este cunoscut, a f\u0103cut posibil\u0103 identificarea \u0219i urm\u0103rirea migran\u021bilor \u0219i\/sau a solicitan\u021bilor de azil, schimbul de informa\u021bii \u0219i investigarea acestora \u00een vederea efectu\u0103rii de arest\u0103ri \u0219i a descinderilor la locurile de munc\u0103. \u00cen mod similar, Amnesty International denun\u021b\u0103 faptul c\u0103 agen\u021bia american\u0103 ICE a folosit tehnologia Palantir pentru a “planifica opera\u021biuni masive, cum ar fi cea din Mississippi din august 2019, \u00een care copiii au fost separa\u021bi de p\u0103rin\u021bii \u0219i \u00eengrijitorii lor, provoc\u00e2nd daune ireparabile familiilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor implicate. Aceste opera\u021biuni au dus la deten\u021bii \u0219i expulz\u0103ri prelungite”.<\/p>

Palantir nu este prietenul meu<\/strong><\/h2>

Aici dep\u0103\u0219im problema monetiz\u0103rii datelor sensibile, care poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00een cazul Gafa, pentru a lua \u00een considerare suveranitatea Europei \u00een materie digital\u0103, a\u0219a cum a ridicat eurodeputata olandez\u0103 Sophie in’t Veld \u00eentr-o \u00eentrebare pe care a redactat-o la 10 iunie cu privire la rela\u021biile dintre Palantir \u0219i Uniunea European\u0103. Cu o zi \u00eenainte, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a dezv\u0103luit c\u0103 Europool, Oficiul European de Poli\u021bie, utilizeaz\u0103 Palantir din 2006 pentru a analiza datele referitoare la lupta \u00eempotriva terorismului. Profit\u00e2nd de criza din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, Palantir a oferit diferitelor agen\u021bii europene de s\u0103n\u0103tate, inclusiv celor din Fran\u021ba (prin intermediul spitalelor din Paris), Germania, Elve\u021bia \u0219i Austria, ajutorul \u0219i expertiza sa pentru a depista virusul \u0219i pentru o mai bun\u0103 repartizare a resurselor \u00een ceea ce prive\u0219te personalul, m\u0103\u0219tile, aparatele respiratorii \u0219i gestionarea paturilor. \u00cen timp ce Fran\u021ba a refuzat oferta, dup\u0103 ce, la fel ca \u0219i Belgia, a decis s\u0103 \u00ee\u0219i dezvolte propria aplica\u021bie, Spania \u0219i Grecia ar fi acceptat propunerea Palantir. Guvernul britanic, la r\u00e2ndul s\u0103u, a \u00eencredin\u021bat Palantir datele Covid 19 ale pacien\u021bilor britanici. Potrivit eurodeputatei olandeze Sophie in’t Veld, care scrie pe blogul tink tank-ului german “aboutintel.eu” \u00eentr-un articol intitulat “Palantir nu este prietenul nostru”, aceast\u0103 colaborare este periculoas\u0103 din mai multe puncte de vedere.<\/p>

Europa, ultimul bastion al vie\u021bii private<\/strong><\/h2>

“Palantir este una dintre cele mai controversate companii private de tehnologie din Silicon Valley, specializat\u0103 \u00een furnizarea de software de analiz\u0103 a datelor mari pentru guverne \u0219i \u00eentreprinderi. Cofondatorul s\u0103u, Peter Thiel, este un miliardar din domeniul tehnologiei care este, de asemenea, fondatorul Paypal \u0219i primul investitor \u00een Facebook. El urm\u0103re\u0219te o agend\u0103 politic\u0103 hot\u0103r\u00e2t de dreapta, \u00een special ca sponsor al campaniei Trump din 2016. Mai important, Palantir lucreaz\u0103 pentru agen\u021biile de securitate \u0219i de informa\u021bii ale SUA, precum NSA \u0219i CIA, ajut\u00e2ndu-le pe primele s\u0103 spioneze \u00eentreaga lume, a\u0219a cum a dezv\u0103luit Edward Snowden. Acesta este punctul \u00een care politicienii europeni ar trebui s\u0103 trag\u0103 linie. Un organism legitimat \u00een mod democratic, fie c\u0103 este vorba de un guvern na\u021bional sau de Comisia European\u0103, nu ar trebui s\u0103 faciliteze supravegherea cet\u0103\u021benilor europeni de c\u0103tre serviciile de securitate str\u0103ine. Europarlamentarul continu\u0103 s\u0103 cear\u0103 ca Palantir s\u0103 fie marginalizat din \u021besutul digital european \u0219i s\u0103 dezvolte o independen\u021b\u0103 tehnologic\u0103 strategic\u0103, pentru a-\u0219i afirma \u0219i asuma statutul de “ultimul bastion al vie\u021bii private”.<\/p>

O administra\u021bie european\u0103 liber\u0103<\/strong><\/h2>

Administra\u021bia Uniunii Europene reitereaz\u0103 aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de independen\u021b\u0103 \u00eentr-un comunicat din 21 octombrie, intitulat “Strategia privind software-ul cu surs\u0103 deschis\u0103 2020-2023”: “Datorit\u0103 software-ului cu surs\u0103 deschis\u0103, putem construi noi solu\u021bii digitale inovatoare \u00een sprijinul politicilor \u0219i ac\u021biunilor noastre comune \u0219i putem ac\u021biona \u00een direc\u021bia suveranit\u0103\u021bii tehnologice. Datorit\u0103 codului deschis, inovarea este progresiv\u0103 \u0219i se bazeaz\u0103 pe schimbul de cuno\u0219tin\u021be \u0219i de competen\u021be. Deschiderea spore\u0219te, de asemenea, \u00eencrederea \u00een serviciile publice. Ea ofer\u0103 o mai mare posibilitate de a spori securitatea, deoarece codul poate fi inspectat \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u00een mod liber. Potrivit pre\u0219edintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, “de\u0219i poate fi prea t\u00e2rziu pentru a reproduce gigan\u021bii digitali, mai este \u00eenc\u0103 timp pentru a ob\u021bine suveranitatea tehnologic\u0103 \u00een anumite domenii-cheie”. Iar UE face apel la autorit\u0103\u021bile publice din statele membre s\u0103 le urmeze exemplul: “Administra\u021biile publice ar trebui nu numai s\u0103 utilizeze software cu surs\u0103 deschis\u0103, ci \u0219i, \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u021bilor, s\u0103 contribuie la comunit\u0103\u021bile de dezvoltatori relevante. Datorit\u0103 sistemelor deschise, Europa poate construi solu\u021bii \u00een armonie cu valorile sale: unitate \u00een diversitate, deschidere \u0219i incluziune, nediscriminare \u0219i respect pentru via\u021ba privat\u0103”.<\/p>

Software cu acces deschis la NCM<\/strong><\/h2>

Ce ecou dau politicienii belgieni francofoni \u0219i autorit\u0103\u021bile publice belgiene acestei dorin\u021be de deschidere european\u0103 \u0219i de autonomie digital\u0103? Cel pu\u021bin putem spune c\u0103 avanseaz\u0103 \u00een mod dispersat, \u00een stil belgian, am putea fi tenta\u021bi s\u0103 spunem. \u00cenapoi la origini. La alegerile legislative din 2019, ce rol va juca autonomia digital\u0103 \u00een manifestele partidelor? Pentru partidele MR \u0219i D\u00e9fi, r\u0103spunsul este f\u0103r\u0103 echivoc: nicio referire la software-ul liber, pur \u0219i simplu o referire, din partea MR, la dorin\u021ba de a dezvolta “software cu acces liber”, de a reglementa aceast\u0103 dezvoltare \u0219i de a favoriza solu\u021biile libere. Principalul sector vizat: educa\u021bia, un domeniu \u00een care, dup\u0103 cum \u0219tim, Microsoft se afl\u0103 la c\u00e2rma navei amiral, cu Google pe punte \u0219i Zoom \u00een cal\u0103. PS spune c\u0103 ar dori s\u0103 vad\u0103 “utilizarea de software liber \u00een departamentele guvernamentale, precum \u0219i punerea \u00een comun a achizi\u021biilor de noi tehnologii pentru a realiza economii de scar\u0103”.<\/p>

O viziune strategic\u0103 digital\u0103 pentru CDH<\/strong><\/h2>

Pozi\u021bia cdH este mai accentuat\u0103 \u0219i mai ambi\u021bioas\u0103. La \u00eenceputul lunii ianuarie 2019, Vanessa Matz a adus la Camer\u0103 proiectul privind taxa Gafam, dar acesta a fost respins de Comisia de finan\u021be (N-VA \u0219i Open VLD au votat \u00eempotriv\u0103, MR \u0219i CD&V s-au ab\u021binut). Deputata de Li\u00e8ge a enumerat m\u0103surile incluse \u00een programul partidului s\u0103u. Printre acestea se num\u0103r\u0103 “punerea la dispozi\u021bia studen\u021bilor a programelor libere \u0219i cu surs\u0103 deschis\u0103, \u00eencurajarea promov\u0103rii logicii libere, inclusiv \u00een cadrul administra\u021biilor publice \u0219i al organiza\u021biilor de interes public sau care furnizeaz\u0103 servicii publice, sprijinirea dezvolt\u0103rii \u0219i difuz\u0103rii de programe libere, care contribuie \u00een mod eficient la reducerea decalajului digital \u0219i la combaterea pirateriei informatice. De asemenea, poate fi utilizat gratuit, adaug\u0103 Vanessa Matz, ceea ce este foarte important \u00een domeniul educa\u021biei \u0219i pentru persoanele aflate \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103, de exemplu. De asemenea, \u00eencurajeaz\u0103 schimbul de informa\u021bii \u0219i inovarea \u00een domeniul digital. Publicul larg ar trebui s\u0103 fie mai bine informat cu privire la existen\u021ba acestor instrumente, precum \u0219i la coresponden\u021bele cu instrumentele brevetate corespunz\u0103toare”.<\/p>

La PTB, o dimensiune cultural\u0103 \u0219i politic\u0103<\/strong><\/h2>

PTB pune, de asemenea, un mare accent pe software-ul liber ca instrument de \u00eensu\u0219ire a culturii digitale \u0219i ca instrument politic pentru suveranitatea digital\u0103. Pentru a \u00eendeplini primul obiectiv, \u00eencurajarea accesului la cultura digital\u0103, PTB \u00ee\u0219i propune s\u0103 \u00eencurajeze utilizarea de software liber, prin promovarea licen\u021belor creative commons, crearea unei biblioteci publice \u0219i a unei mediateci online \u0219i crearea unei aplica\u021bii digitale centrale pentru accesul la operele culturale. Cel de-al doilea obiectiv const\u0103 \u00een a lucra \u00een direc\u021bia autonomiei digitale. “Fa\u021b\u0103 de gigan\u021bii web, vom supune utilizarea datelor obliga\u021biei de a lucra conform principiilor de open source, open architecture, open standards \u0219i open data. Pentru a ne elibera de sub st\u0103p\u00e2nirea marilor multina\u021bionale din domeniul tehnologiei, vom extinde utilizarea sistemelor de operare a calculatoarelor \u0219i a programelor libere \u00een serviciile publice. Dorim ca autorit\u0103\u021bile publice s\u0103 adopte software cu surs\u0103 deschis\u0103 \u00een toate activit\u0103\u021bile lor. Acest lucru le va garanta independen\u021ba fa\u021b\u0103 de marile companii tehnologice interna\u021bionale. Noile programe ale serviciilor publice (administra\u021bia, dar \u0219i companiile publice, cum ar fi SNCB) vor fi, de asemenea, create \u00een open source”.<\/p>

Ecolo: pentru un acces egal \u0219i echitabil la tehnologia digital\u0103<\/strong><\/h2>

Ecolo, singurul partid care a decis s\u0103 fac\u0103 din open source standardul pentru opera\u021biunile sale digitale interne, dezvolt\u0103, de asemenea, o viziune politic\u0103 asupra open source. “Fiecare utilizator de TIC trebuie s\u0103 fie protejat \u0219i liber \u00een alegerea hardware-ului \u0219i software-ului”, subliniaz\u0103 Simon Rasquin, consilier politic al Ecolo. “\u00cen acest context, Ecolo ap\u0103r\u0103 software-ul liber, deoarece problema dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult problema hardware-ului informatic: ap\u0103rarea software-ului liber \u00eenseamn\u0103 ap\u0103rarea unui proiect de societate care face ecou schimb\u0103rilor sociale \u0219i de mediu pe care ecologi\u0219tii le-au sus\u021binut dintotdeauna. Scopul acestei mi\u0219c\u0103ri este de a combate \u00eensu\u0219irea informa\u021biilor, a cuno\u0219tin\u021belor \u0219i a dezvolt\u0103rilor tehnologice de c\u0103tre cei pu\u021bini, \u00eempiedic\u00e2nd astfel accesul egal \u0219i echitabil la IT \u0219i la inova\u021biile tehnologice, care reprezint\u0103 for\u021ba motrice a economiei digitale”. Pentru Ecolo, “software-ul cu surs\u0103 deschis\u0103 \u00eentruchipeaz\u0103, de asemenea, valori sociale fundamentale, deoarece promoveaz\u0103 emanciparea, crea\u021bia \u0219i colaborarea \u00een fa\u021ba modelului competitiv \u0219i \u00eenchis al software-ului proprietar. “\u00cen mod concret, Partidul Verde propune sistematizarea utiliz\u0103rii software-ului open source \u00een sectorul public: autorit\u0103\u021bi publice, administra\u021bii \u0219i \u0219coli.<\/p>

Guvernele valone din cadrul Federa\u021biei Valonia-Bruxelles se angajeaz\u0103 (pe h\u00e2rtie)<\/strong><\/h2>

Cam at\u00e2t despre pozi\u021biile fiec\u0103ruia. Un rezumat poate fi g\u0103sit \u00een declara\u021biile de politic\u0103 2019-2024 ale guvernelor valone \u0219i ale Federa\u021biei Valonia-Bruxelles. Obiectivul este de a “promova \u0219i utiliza, pe c\u00e2t posibil, standarde deschise \u0219i software liber \u00een administra\u021biile publice, organismele de interes public \u0219i birourile ministeriale”. De asemenea, se urm\u0103re\u0219te “promovarea utiliz\u0103rii de software cu surs\u0103 deschis\u0103 \u00een \u0219coli \u0219i consolidarea form\u0103rii ini\u021biale \u0219i continue a profesorilor \u00een acest domeniu”. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, guvernul inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 “promoveze utilizarea software-ului cu surs\u0103 deschis\u0103 \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u021benilor \u0219i al \u00eentreprinderilor, \u00een special prin ini\u021biative de sensibilizare \u0219i\/sau de formare, \u0219i s\u0103 dezvolte formarea \u00een domeniul software-ului cu surs\u0103 deschis\u0103 pentru uz profesional”.<\/p>

Unde se afl\u0103 foaia de parcurs?<\/strong><\/h2>

Exist\u0103 o voin\u021b\u0103, exist\u0103 un cadru. Apoi exist\u0103 realitatea, iar aici trebuie s\u0103 spunem c\u0103 suntem \u00een c\u0103utarea foii de parcurs. \u00cen declara\u021bia sa scris\u0103, guvernul \u00ee\u0219i arat\u0103 inten\u021bia ferm\u0103 nu doar de a ap\u0103ra, ci \u0219i de a promova utilizarea sursei deschise \u00een sectoarele cheie ale administra\u021biei \u0219i educa\u021biei. \u00cen fa\u021ba crizei de la Covid, care i-a obligat pe ace\u0219tia din urm\u0103 s\u0103 lucreze de la distan\u021b\u0103 cu studen\u021bii, cum au ac\u021bionat politicienii? Linda Doria, profesoar\u0103 \u0219i responsabil\u0103 cu educa\u021bia media la ASBL Centre Audiovisuel de Li\u00e8ge, face o retrospectiv\u0103 \u00eentr-un articol<\/a> despre tehnologia digital\u0103 \u00een \u0219coli, disponibil pe site-ul CAV. \u00centrebat\u0103 de unul dintre colegii s\u0103i din re\u021beaua de predare gratuit\u0103 despre adoptarea proiectului “Rentr\u00e9e num\u00e9rique” derulat de ASBL EducIT \u00een \u0219coala sa, Linda a considerat c\u0103 este important s\u0103 analizeze acest tip de nou instrument de predare digital\u0103. \u00cempreun\u0103 cu proiectul “Relie” al ASBL Educode, acesta a fost singurul proiect structurat oferit personalului didactic. Restul s-a rezumat la declara\u021bii de inten\u021bie \u0219i la o invita\u021bie la \u00eencurc\u0103tur\u0103.<\/p>

Google \u00een ghiozdan<\/strong><\/h2>

“Confrunta\u021bi cu ceea ce s-a sim\u021bit ca fiind o nevoie urgent\u0103 de a monitoriza cu orice pre\u021b \u00eenv\u0103\u021barea elevilor cu ajutorul instrumentelor digitale \u00een timpul blocajului, OP, directorii de \u0219coli \u0219i profesorii au pus \u00een aplicare diverse solu\u021bii. Pentru a compensa lipsa resurselor \u0219i a instrumentelor oferite de administra\u021bia educa\u021bional\u0103 din FWB, precum \u0219i dificultatea de a st\u0103p\u00e2ni aceste instrumente, au fost folosite \u00een cea mai mare parte a timpului solu\u021bii u\u0219or de utilizat \u0219i de accesat. Profesorii au folosit instrumente precum Gsuite (suita de aplica\u021bii Google pentru lucru colaborativ \u0219i produc\u021bie online), Teams (platforma de colaborare a Microsoft pentru videoconferin\u021be, printre altele) \u0219i servicii de mesagerie privat\u0103 precum Messenger \u0219i WhatsApp de la Facebook. \u00cen acela\u0219i timp, asocia\u021bia EducIT a lansat proiectul “Digital Back-to-School”, pe care l-a prezentat grupului de lucru \u00eenfiin\u021bat de mini\u0219trii Pierre-Yves Jeholet, Caroline Desire \u0219i Fr\u00e9d\u00e9ric Daerden: “Ideea este de a oferi fiec\u0103rei \u0219coli posibilitatea de a utiliza internetul pentru prima dat\u0103. Ideea este de a oferi fiec\u0103rui elev un Chromebook, un computer cu sistemul de operare Google, pentru 60 de euro pe an timp de 3 ani, plus un sold de 30 de euro. Pe site-ul s\u0103u, este disponibil un kit didactic pentru profesori. Acesta include un instrument de conectare \u0219i de sincronizare (Google Chrome), o clas\u0103 virtual\u0103 (Google Classroom), un spa\u021biu de stocare (Google Drive) \u0219i o facilitate de videoconferin\u021b\u0103 (Google Meet). Bine a\u021bi venit \u00een comunitatea Google Friends…<\/p>

For\u021bat s\u0103 cump\u0103ra\u021bi de la proprietar?<\/strong><\/h2>

Linda Doria \u00eentreab\u0103: “Utilizarea instrumentelor de la GAFAM la \u0219coal\u0103, cum este cazul Chromebook, ridic\u0103 inevitabil problema consim\u021b\u0103m\u00e2ntului. Vor fi elevii sau profesorii (\u00een cazul \u00een care \u0219coala semneaz\u0103 un contract de leasing pentru a utiliza software sau hardware de la GAFAM, de exemplu) obliga\u021bi s\u0103 consimt\u0103 la utilizarea acestor instrumente? Pe de alt\u0103 parte, colectarea \u0219i prelucrarea datelor centralizate la Google ar putea \u00eenc\u0103lca via\u021ba privat\u0103 a elevilor \u0219i profesorilor. Chiar dac\u0103 societatea se angajeaz\u0103, prin intermediul conturilor G Suite for Education, s\u0103 nu utilizeze datele colectate \u00een scopuri publicitare \u0219i s\u0103 nu rev\u00e2nd\u0103 aceste date unor ter\u021bi, societatea colecteaz\u0103, de fapt, aceste date.<\/p>

O pozi\u021bie critic\u0103 fa\u021b\u0103 de utilizarea tehnologiei \u0219i a instrumentelor digitale \u00een \u0219coli<\/strong><\/h2>

Profesorul regret\u0103, de asemenea, lipsa, sau chiar absen\u021ba, unei chestion\u0103ri critice a acestor instrumente. “Politicienii, mass-media, \u0219colile \u0219i publicul larg consider\u0103 c\u0103 este vital s\u0103 \u00eei educ\u0103m pe tineri (\u0219i pe cei mai pu\u021bin tineri) cu privire la mass-media. Acest lucru este valabil mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te problemele care sunt foarte \u00een vog\u0103 \u00een zilele noastre, cum ar fi \u0219tirile false, re\u021belele de socializare, h\u0103r\u021buirea cibernetic\u0103 \u0219i dependen\u021ba de ecran. Exist\u0103 o nevoie urgent\u0103 de a l\u0103rgi reprezent\u0103rile domeniilor de ac\u021biune ale educa\u021biei mediatice. Alegerea unui computer, a sistemului de operare, a programelor informatice \u0219i a serviciilor online, toate acestea sunt aspecte pe care \u0219colile, prin intermediul educa\u021biei media, trebuie s\u0103 le ia \u00een considerare”.<\/p>

Carte alb\u0103<\/strong><\/h2>

Cartea alb\u0103 pentru “o educa\u021bie sub licen\u021b\u0103 deschis\u0103 \u0219i pentru o educa\u021bie responsabil\u0103, critic\u0103 \u0219i civic\u0103”, semnat\u0103 la 7 iulie de aproximativ \u0219aizeci de persoane din lumea educa\u021biei, a politicii \u0219i a asocia\u021biilor, merge \u00een aceea\u0219i direc\u021bie: “\u00cen fa\u021ba cre\u0219terii supravegherii digitale generalizate, men\u021binerea controlului asupra datelor \u0219i instrumentelor noastre reprezint\u0103 o provocare major\u0103. Software-ul liber \u0219i cu surs\u0103 deschis\u0103 este singurul r\u0103spuns \u0219i reprezint\u0103 o condi\u021bie necesar\u0103, dar nu suficient\u0103, pentru a rec\u00e2\u0219tiga acest control. Software-ul liber nu are restric\u021bii de utilizare. Pute\u021bi s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi cum func\u021bioneaz\u0103, s\u0103 \u00eel adapta\u021bi f\u0103r\u0103 limite \u0219i s\u0103 \u00eel partaja\u021bi din nou. GAFAM nu au f\u0103cut nicio gre\u0219eal\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103: infrastructura lor global\u0103 se bazeaz\u0103 \u00een \u00eentregime pe software cu surs\u0103 deschis\u0103. Software-ul cu surs\u0103 deschis\u0103 ruleaz\u0103 \u00eentreaga infrastructur\u0103 de internet, inclusiv smartphone-urile noastre. Acest lucru dovede\u0219te c\u0103 software-ul cu surs\u0103 deschis\u0103 este o funda\u021bie pe care se pot crea locuri de munc\u0103 locale, cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare, greu de relocat. \u00cen Fran\u021ba, serviciile de software open source reprezint\u0103 10% din pia\u021ba IT, cu o cre\u0219tere anual\u0103 de 9%, \u0219i reprezint\u0103 60 000 de locuri de munc\u0103. \u00cen plus, software-ul cu surs\u0103 deschis\u0103, ca \u0219i con\u021binutul cu licen\u021b\u0103 deschis\u0103, cum ar fi Wikipedia, este unul dintre cele mai mari proiecte colective de creare de cuno\u0219tin\u021be. \u00cen acest fel, ele pun \u00een eviden\u021b\u0103 no\u021biunea de bine comun \u0219i permit emanciparea fiec\u0103rui individ, \u00een conformitate cu misiunea educa\u021biei, care este de a forma cet\u0103\u021beni responsabili \u0219i con\u0219tien\u021bi.<\/p>

G\u00e2ndire asupra instrumentelor digitale<\/strong><\/h2>

Educa\u021bia va utiliza din ce \u00een ce mai mult con\u021binutul educa\u021bional digital: software-ul liber faciliteaz\u0103 partajarea \u0219i reutilizarea con\u021binutului. Guvernul valon \u0219i guvernul Federa\u021biei Valonia-Bruxelles au \u00een\u021beles clar acest lucru, dup\u0103 cum se afirm\u0103 \u00een declara\u021bia lor de politic\u0103 2019-2024. Noi, profesori, p\u0103rin\u021bi \u0219i cet\u0103\u021beni, r\u0103m\u00e2nem aten\u021bi la reflec\u021bia etic\u0103 \u0219i global\u0103 necesar\u0103 care trebuie s\u0103 precead\u0103 acum alegerile privind instrumentele digitale pentru \u0219coli \u0219i \u00eei invit\u0103m s\u0103 “pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u00een afara cutiei”. Ne-am dori ca angajamentele guvernului s\u0103 fie puse \u00een aplicare c\u00e2t mai larg \u0219i c\u00e2t mai rapid posibil \u0219i am dori s\u0103 \u0219tim ce progrese au fost realizate la un an de la promisiunile f\u0103cute \u00een DPC \u0219i DPR. Credem c\u0103 tehnologia digital\u0103 ar trebui s\u0103 continue s\u0103 fie un instrument \u00een slujba oamenilor, extinz\u00e2nd g\u00e2ndirea celor care o folosesc, complet\u00e2nd resursele existente \u0219i nu \u00eenlocuindu-le.”<\/p>

Nu este conform cu RGPD<\/strong><\/h2>

Apropo, la 7 iulie anul acesta, Autoritatea pentru protec\u021bia datelor din Berlin a decis c\u0103 majoritatea serviciilor de videoconferin\u021b\u0103 nu sunt conforme cu RGPD. Zoom, Google Meet, Skype \u0219i Microsoft Teams nu respect\u0103 legisla\u021bia european\u0103 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. De aici importan\u021ba unor ini\u021biative precum Educode, serviciile Jitsi create de organiza\u021bia intercomunal\u0103 valon\u0103 iMio pentru autorit\u0103\u021bile locale din Valonia \u0219i CPAS, organismele Jitsi \u0219i BigBlueButton care func\u021bioneaz\u0103 pe site-ul web al gazdei alternative din Bruxelles Domaine Public \u0219i serviciul Jitsi disponibil pe site-ul web al re\u021belei na\u021bionale de cercetare \u0219i educa\u021bie Belnet.<\/p>

Digitalul trebuie s\u0103 fie un serviciu public<\/strong><\/h2>

Ar trebui s\u0103 putem merge mai departe. Pe site-ul Renater, echivalentul francez al Belnet, comunitatea de educa\u021bie \u0219i cercetare are acces la o bibliotec\u0103 complet\u0103 de instrumente \u0219i servicii complet gratuite. Pe l\u00e2ng\u0103 spa\u021biul de videoconferin\u021b\u0103 “Rendez-vous”, exist\u0103 un organizator de evenimente (Evento), o aplica\u021bie de transfer de fi\u0219iere de mari dimensiuni (FileSender), un spa\u021biu de g\u0103zduire \u0219i gestionare a proiectelor informatice (SourceSup), o platform\u0103 de lucru pentru listele de discu\u021bii (Universalistes) \u0219i un sistem de mesagerie colaborativ\u0103 (Partage). Regiunile Valonia \u0219i Bruxelles au lansat o consultare online popular\u0103 pentru a-\u0219i imagina viitorul Covid. Una dintre propunerile-cheie, \u00eentr-o perioad\u0103 de tranzi\u021bie digital\u0103, trebuie s\u0103 fie crearea unui adev\u0103rat serviciu public digital, \u00een conformitate cu declara\u021biile de inten\u021bie ale guvernelor sale.<\/p>

Jean-Luc Manise
Director pentru transformare digital\u0103 la CESEP \u0219i jurnalist independent<\/strong><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Criza Covid a dat un impuls puternic tehnologiei digitale \u00een general \u0219i, \u00een special, instrumentelor de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de lucru la distan\u021b\u0103. Este un fapt c\u0103 tranzi\u021bia digital\u0103 a devenit inevitabil\u0103. Desf\u0103\u0219urarea sa rapid\u0103 \u00een timpul pandemiei confirm\u0103 omniprezen\u021ba tehnologiilor americane pe toate fronturile digitale.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":594,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[23],"tags":[],"class_list":["post-609","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articolo-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/609","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=609"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/609\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":625,"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/609\/revisions\/625"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/594"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=609"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=609"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/com.openmindsproject.eu\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=609"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}