06 Nov Tranziția digitală: care sunt provocările pentru sectorul asociativ și educația continuă?
În anii ’90, primul val al internetului a lovit asociațiile noastre. Trebuia să avem un site web pentru a ne prezenta misiunile și a crește vizibilitatea acțiunilor noastre. În acea perioadă s-a născut un tânăr start-up, Google. Compania își datorează succesul fulminant puterii algoritmului său de căutare. Astăzi, aceste celebre calcule automate ne marchează viața de zi cu zi și pe cea a publicului nostru. Nu este vorba de a respinge totul din start – oricum nu avem mijloacele de a face acest lucru. Este vorba, la nivelul nostru, de a da formă acestei mișcări prin decodarea ei. De asemenea, este vorba de a ne angaja față de valori fundamentale precum apărarea libertăților noastre (digitale) și de a face alegeri conștiente cu privire la modul în care obținem informații, cum cum cumpărăm, cum ne distrăm și cum avem acces la cultură.
Rețeta de funcționare a mass-media “tradiționale” private se bazează pe o formulă foarte simplă: atragerea atenției cu informații spectaculoase și prezentarea de mesaje publicitare în același pachet. Una dintre primele persoane care a pus în aplicare această rețetă a fost fondatorul cotidianului Sun din New York, în 1983. Tirajul ziarelor existente, New York Enquirer și Morning Courier, nu depășea 2.500 de exemplare. Acestea costau 6 cenți. Benjamin Day a lansat un cotidian plin de știri pentru de șase ori mai puțin. A fost un succes uriaș. Astăzi, se întâmplă ceva radical nou. Marii actori industriali de pe internet funcționează în continuare pe același principiu, atragerea atenției pentru a oferi bunuri și servicii spre cumpărare, dar o fac datorită colectării masive de date despre utilizatori, într-un mod din ce în ce mai rapid (aproape în timp real) și mai personalizat (acesta este modelul de afaceri al Google și Facebook) și cu strategia de a sugera lucruri care ne plac, dar la care nu ne-am fi gândit neapărat. Datorită algoritmilor care digeră toate urmele pe care le lăsăm pe internet, pe care le compară cu cele a milioane de alți utilizatori pentru a produce profiluri comportamentale. Puterea de recomandare există. Putem să o criticăm, dar nu va dispărea. Rolul nostru ca asociație este de a o influența și, la nivelul nostru, de a formula contrapropuneri.
Descifrarea
Nu este vorba de a deveni informatician, ci de a deveni conștient de ceea ce se întâmplă și de a decoda. În prezent, industria digitală produce sisteme din ce în ce mai puternice de anticipare a gândurilor și dorințelor noastre. Atunci când începeți să introduceți termeni de căutare în motorul de căutare Google, vi se prezintă instantaneu o listă de rezultate sugerate care vă pot ghida către răspunsul corect sau vă pot determina să vă schimbați linia de gândire. Această listă de rezultate nu este afișată întâmplător. Ea este produsul unor calcule automate, faimoșii algoritmi, care au fost redactați de programatori în conformitate cu specificații și criterii precise. Toată munca lor în momentul de față – și este o cursă contra cronometru, deoarece veniturile implicate sunt la același nivel cu cele ale Google – este de a extinde “inteligența” acestor sisteme de calcul la cantitatea maximă de date disponibile: urmele pe care le lăsăm pe internet, dar și deplasările noastre prin geolocalizare și modul în care trăim prin intermediul obiectelor conectate. Conștientizând și analizând aceste procese, ne recăpătăm într-un fel controlul asupra alegerilor noastre. Și ne putem strădui să dezvoltăm această autonomie în rândul publicului nostru.
IMPLICAREA
De asemenea, ne putem pune în mișcare. Prin definiție, asociațiile nu dispun de resurse. Obligate să țină pasul cu mișcarea informatică, să devină mai profesioniste și să comunice, ele au fost inițial obligate să se înscrie în monopolul instituit de Microsoft. Având prea puțini bani, au existat multe copieri fără licență. Câteva asociații, printre care CESEP, au ales să promoveze o tehnologie deschisă și liberă: software-ul liber. Cu puțin succes. La acea vreme, programele erau mai greu de instalat și de utilizat, mai puțin funcționale și mai puțin ușor de utilizat. A existat și un aspect politic, desigur. Software-ul liber se bazează pe deschidere (cunoaștem gramatica codului) și toată lumea poate participa la dezvoltarea unui software care să respecte viața privată. A existat și aspectul economic: spre deosebire de MS Office, echivalentul său LibreOffice este gratuit. Aceasta era înainte de SocialWare, o organizație non-profit înființată în 2007 de Bernard Martin, fostul director al Compaq Belgia, care oferă asociațiilor acces la suita Microsoft și la alte câteva pachete software proprietare la prețul de cost, excluzând costurile administrative. În prezent, mai mult de 8 000 de asociații au aderat la program.
ALTERNATIVE
Dintr-o dată, interesul a fost pus în perspectivă. Fără a face tabula rasa, fără a exclude, desigur, serviciile gratuite și performante ale unui Google sau puterea de difuzare a unui Facebook, asociațiile au un rol de jucat și o poziție de adoptat. Acolo unde este posibil, acestea ar trebui să favorizeze soluțiile open source. Principalele obstacole sunt timpul și resursele pentru instalarea aplicațiilor și formarea utilizatorilor. Cu toate acestea, există relee, cum ar fi asociațiile de utilizatori Linux (LUG), prezente în întreaga Federație Valonia-Bruxelles, care organizează dimineți de întâlniri și instalații (gratuite și distractive) ale acestui software. Sau asociația Abelli (Asociația belgiană pentru promovarea software-ului liber), care organizează anual o zi de informare și sensibilizare cu privire la software-ul liber pentru asociații. Anul acesta, aceasta va avea loc pe 20 octombrie, la sediul PointCulture din Botanique.
Sensibilizarea la problemele societății
Marc Van Craesbeek, director al Abelli: “Provocarea este de a sensibiliza opinia publică cu privire la problemele societale legate de consumul de produse digitale. Personal, prin utilizarea aplicațiilor gratuite și prin intermediul comunității gratuite devin treptat conștient de aceste probleme. Dezvoltarea unei atitudini raționale față de instrumentele digitale se află în centrul investiției mele la Abelli. Educația cu privire la internet și la riscurile sale devine din ce în ce mai importantă, deoarece ignorarea principiilor internetului este exploatată de câteva companii care cred că pot scăpa basma curată cu orice. Știrile false, zvonurile și dezinformarea au existat întotdeauna. Internetul le oferă o platformă prodigioasă pentru diseminare. O provocare majoră pentru sectorul educației continue este să ne gândim la IT din această perspectivă și să ne facem publicul conștient de aceasta.
Sisteme de recomandare mai critice și mai umane
Cealaltă provocare este utilizarea tehnologiei digitale pentru a dezvolta sisteme de recomandare mai “critice și mai umane” pentru a contracara puterea algoritmilor comerciali. Aceasta a fost ideea principală a unei zile de “brainstorming și construire de alternative non-piață” organizată de Point Culture la 24 mai, în cadrul seriei de conferințe intitulate “pour un humanisme plus critique et humain” (“pentru un umanism mai critic și mai uman”). Ideea: cum să folosim software-ul liber pentru ca asociațiile noastre să poată avea un impact, la scară proprie și la nivel local, în fața sistemelor de sugestie și recomandare bazate pe algoritmi. Pentru Pierre Hemptinne, director de mediere culturală la PointCulture, este inacceptabil ca formulele de calcul automat să măsoare accesul la bunurile culturale în scopuri comerciale. Prin urmare, trebuie să formăm o rețea pentru a deschide jocul, pentru a surprinde, pentru a ne ramifica, pentru a lucra împreună pentru a crea bunuri comune culturale care nu sunt sub control comercial.
Gândirea la timpul digital
Ultima provocare cu care ne confruntăm ca asociație este să reflectăm la impactul timpului digital asupra organizațiilor și publicului nostru. Pentru că totul se mișcă atât de repede, atât de repede încât suntem în pericol să ne concentrăm doar pe asta, uitând ce este esențial. Pierre Hemptinne: “Una dintre probleme, care este prezentată ca principalul avantaj pozitiv al tehnologiei digitale, este accesul direct. Ai acces direct și rapid la ceea ce vrei să auzi, să vezi sau să cumperi. Dar în schimb, și fără ca acest lucru să fie explicit, acest lucru îți oferă acces direct la tine însuți. Elimini cât mai multe filtre critice. Poate chiar putem considera că acest lucru discreditează orice activitate critică în sine. Această colectare de date privind gusturile și culorile fiecărei persoane permite, de asemenea, instrumentalizarea practicilor culturale într-un mod inimaginabil în urmă cu doar câțiva ani. Rețeta digitală pentru consum este imprimată în neuronii oamenilor, modelându-le mintea și determinând formele de inteligență care vor fi disponibile în viitor”.
Împotriva dictaturii de moment
Pierre Hemptinne: “În zilele noastre, totul trebuie să se miște repede. Căutăm senzațiile tari. Dar dacă vrem să construim o societate diferită din punct de vedere cultural, trebuie să luăm lucrurile încet. Este nevoie de ocoluri, de latență, de itinerarii reflexive complexe… Problema este că politica minții este în mâinile celor care intenționează să exploateze mintea umană conform acestei logici pe termen scurt și nu mai este deloc de partea unei “viziuni publice” care este gândită în primul rând pentru binele comun, pe termen lung, luând timp să examineze consecințele a ceea ce este pus în aplicare. Viteza cu care se întâmplă lucrurile, cu care suntem hrăniți într-un fel de adorație, nu este inevitabilă, este o strategie de ocupare a terenului. Există o nevoie urgentă de a apăra lentoarea…
No Comments