04 Mar Incluziunea digitală: sectorul voluntar are un rol politic esențial de jucat
Dacă există o provocare pe care organizațiile de voluntariat trebuie să o facă față, aceasta este aceasta. Pentru o lungă perioadă de timp, organizațiile de voluntariat s-au concentrat pe misiunea lor “principală”, apărând drepturile pe care le-au construit împreună cu membrii lor: dreptul la vot, dreptul de a forma asociații, dreptul la avort, dreptul la securitate socială, dreptul la locuință, dreptul la identitate de gen, dreptul la educație și dreptul la cultură. În ochii lor, ecranele acestor audiențe nu erau altceva decât niște instrumente. Digitizarea forțată impusă de autoritățile publice și economice și pandemia le transformă acum într-un punct de acces obligatoriu la aceste drepturi esențiale. Ar fi o greșeală majoră pentru sector să abordeze acest aspect din punct de vedere pur tehnic.
Fractura digitală: cândva un cuvânt la modă, conceptul nu mai este popular. În prezent, preferăm să vorbim despre incluziune digitală, reducerea inegalităților digitale, apropriere digitală și mediere digitală. Atunci când punem pe masă un document pe această temă, îl numim “plan de acțiune pentru medierea digitală pentru toți valonii” sau “plan valon de incluziune digitală” sau chiar “plan de apropriere digitală” la Bruxelles.
MTIC & EPN
Din punct de vedere istoric, politicile de incluziune digitală au luat naștere în Valonia la începutul anilor 2000, odată cu lansarea Planului de mobilizare a TIC de către ministrul de atunci al ocupării forței de muncă și formării profesionale. În același an, aceeași Marie Arena a finanțat publicarea de către Philippe Allard și Pierre Lelong a cărții “Les espaces publics numériques, moteur d’un internet participativ”. Prima inițiativă a vizat îmbunătățirea competențelor digitale ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Cea de-a doua vizează facilitarea “înființării de spații nonprofit deschise publicului cu un proiect de sprijin individual și/sau de grup pentru a promova accesul, inițierea și însușirea internetului, a multimedia și a biroticii”. “Geneza” primului program va fi încredințată Laboratorului de sprijin pentru sinergii educaționale și tehnologice de la Universitatea din Liège, care va fi responsabil de elaborarea programului, a metodologiei și a conținutului. Finanțarea sa va fi structurală, stabilită prin decret, a cărui nouă versiune este așteptată anul viitor. Sistemul EPN va fi sprijinit ad-hoc prin intermediul unor cereri de oferte și al unor subvenții pentru echipamente, dintre care una dintre cele mai importante este pachetul de 15 000 de euro alocat la sfârșitul anului trecut fiecăreia dintre cele 166 de structuri aprobate. Acesta va fi gestionat de centrul de competențe digitale Technofutur TIC în cadrul unui acord anual în valoare de 150 000 de euro. Ca un semn al vremurilor, centrul menționat preia în prezent gestionarea rețelei de operatori PMTIC, în coordonare cu Laboratoire de soutien aux Synergies Education Technologie de la Universitatea din Liège, care continuă să fie motorul acestui program.
2.400 de beneficiari și 97.000 de ore de formare
PMTIC este un program de formare. Fiecare operator recunoscut (în 2019, 54 de operatori autorizați, dintre care 17 EPN-uri, au format 2 400 de beneficiari, ceea ce corespunde la 97 000 de ore de formare) este responsabil de formarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, la un cost de 7,50 EUR pe oră și pe cursant, într-un cadru global de 48 de ore împărțite în 4 unități de formare: primele contacte cu lumea digitală; e-mail și rețele sociale; navigarea și căutarea de informații; birotică. Inițiativa va fi de interes în principal pentru sectorul voluntar, în special pentru ceea ce se numește în prezent CISP (Centre d’Insertion Socio-Professionnelle), care oferă deja cursuri de formare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Numărul mare de persoane pe care le atrăgeau inițial a devenit din ce în ce mai rar în decursul anilor. În același timp, cerințele administrative și de certificare vor crește, iar finanțarea sistemului va fi pusă în mod repetat sub semnul întrebării de către politicieni. Toate acestea vor slăbi rețeaua și vor reduce numărul de operatori. În 2018, grantul de sprijin acordat LabSET pentru supravegherea rețelei a luat sfârșit. Datorită disponibilității laboratorului din Liège, schema a continuat să funcționeze pe fonduri proprii în regim lent. În prezent, un acord pe doi ani leagă LabSET de Centrul de competențe TIC Technofutur, unul pentru coordonarea educațională, celălalt pentru facilitare, formare tehnică și comunicare, în timp ce un nou decret este în curs de elaborare pentru o versiune extinsă, modernizată și refinanțată a PMTIC. În mod evident, aspectele legate de dobândirea de competențe, medierea digitală și incluziunea digitală devin din ce în ce mai importante și mai sensibile.
Medierea digitală: 500 de jucători valoni
În acest context, la mijlocul lunii aprilie 2019, Pierre Lelong și Eric Blanchart, manager de proiect și, respectiv, manager de proiect pentru Centrul de Resurse EPN din Valonia, au semnat împreună Memorandumul intitulat “Pour une politique de la médiation numérique en Wallonie – Insérer les citoyens dans une société inclusive et innovante”. Acest document pune un mare accent pe decompartimentare. Autorii estimează că există 500 de actori implicați direct sau indirect în medierea digitală. Spectrul este larg: de la lectura publică la centrele culturale și muzee, fără a uita CPAS și PCS, centrele tehnologice comunitare, asociațiile de primă linie care lucrează cu grupurile vulnerabile, asociațiile de formare continuă, locurile terțe, CoderDojos și, bineînțeles, EPN-urile și operatorii PMTIC. Aceștia pledează pentru apariția unui ecosistem regional datorită unui proiect transversal și unificator: “Părțile interesate, actorii din domeniu, factorii de decizie și beneficiarii finali au de câștigat de pe urma unui sistem coordonat, larg, vizibil și coerent al tuturor inițiativelor care lucrează în jurul medierii digitale. Autorii pledează pentru crearea unei rețele structurate de terți care să ofere publicului o gamă coordonată de servicii digitale.
Agent de releu digital
EPN-urile își au locul lor: în septembrie anul trecut, propunerile pentru “un plan de acțiune pentru medierea digitală pentru toți valonii” au fost prezentate de către SPW Economie, Ocuparea forței de muncă și Cercetare și Agenția digitală, în colaborare cu toți actorii implicați în incluziune. Printre acțiunile propuse se numără consolidarea sistemului și introducerea unei baze comune de competențe minime pentru grupurile vulnerabile. Eric Blanchart: “Fie că merg la Saint-Nicolas, Comines-Warneton sau Virton, la o bibliotecă, în cadrul unui Plan de Coeziune Socială (PCS) sau la un EPN local, cetățenii vor avea astfel garanția că vor găsi același conținut legat de competențele digitale de bază descrise în cadrul de referință european DigComp”. Autorii planului de acțiune își bazează restructurarea și consolidarea sistemului pe un model pe mai multe niveluri. Structurile cele mai apropiate de cetățeni, comunele și CPAS, ar fi invitate să desemneze un “agent de releu digital” ca prim punct de contact pentru cei care au pierdut contactul cu lumea digitală. Acestea ar trebui apoi să se conecteze la un EPN local, al cărui număr ar urma să crească prin intermediul unei noi cereri de propuneri.
Fonduri structurale pentru EPN-urile valone
EPN-urilor existente li se va aloca o subvenție structurală anuală, inclusiv o obligație de cofinanțare pentru promotor (de obicei 50%). Valoarea orientativă a acestei subvenții? 25 000 de euro. Pe lângă această (re)finanțare, rămâne problema spinoasă a meseriei și a statutului animatorului multimedia. Eric Blanchart: “Calea pe care am trasat-o pentru a sensibiliza Conseil Régional de la Formation și alte organisme de formare a eșuat. Voința politică nu a fost suficient de puternică, nu am avut suficientă influență pentru a putea merge până la capăt, chiar dacă am reușit, împreună cu Forem, să producem un cadru de referință privind meseria de animator multimedia. Dar acum există proiectul european Start Digital, susținut în Valonia de Forem, SPW, AdN, interfederația CISP, Ifapme și interMire, asociația care oferă sprijin și asistență celor unsprezece misiuni regionale de ocupare a forței de muncă, una dintre misiunile cărora este de a dezvolta și de a forma mediatori și animatori digitali și de a recunoaște o serie de competențe. Prin urmare, problema a fost relansată: ar putea duce la recunoașterea și valorificarea profesiei, dacă nu de facilitator, atunci cel puțin de mediator digital, în care s-ar putea regăsi facilitatorii EPN”.
Colectivul actorilor din Bruxelles pentru accesibilitate digitală
La Bruxelles, apariția și punerea în rețea a actorilor incluziunii digitale, în primul rând a EPN-urilor, este rezultatul actorilor din domeniu și, mai precis, în 2008, a dorinței a 4 asociații de a face mai vizibilă activitatea EPN-urilor: l’Atelier du Web, Fobagra, FIJ & Banlieues. Collectif des Acteurs Bruxellois de l’Accessibilité Numérique / Digitale Inclusie Brusselse Actoren Collectief va deveni o organizație fără scop lucrativ în vara anului 2019. Obiectivul lui Caban? “Să promoveze incluziunea tuturor cetățenilor într-o societate digitală corectă, echitabilă și durabilă. Pentru a realiza acest lucru, misiunea asociației este de a reuni asociațiile și alte organisme care luptă împotriva decalajului digital din Bruxelles. În centrul acestui efort se află EPN-urile, care în prezent numără aproximativ 20 de structuri aprobate”.
Propuneri de sprijin structural pentru EPN-urile din Bruxelles
În planul său de alocare digitală 2021-2024, Regiunea Bruxelles plasează aceste structuri în prim-plan. Obiectivul este atât de a oferi un sprijin de calitate pentru EPN-urile din Bruxelles, cât și de a standardiza serviciile pe care acestea le oferă. Mai presus de toate, resursele acestora trebuie să fie consolidate. În acest sens, comitetul de coordonare a incluziunii digitale condus de CIRB, care este responsabil de elaborarea și punerea în aplicare a planului de apropriere digitală la Bruxelles, a transmis lui Clerfayt propuneri pentru finanțarea structurală a EPN-urilor, pe baza unui inventar uman și financiar întocmit de CABAN. Între timp, aceste structuri, care sunt în mare parte gestionate de animatori multimedia, ale căror locuri de muncă sunt adesea precare, au beneficiat în ultimii zece ani de un buget închis de 100 000 de euro, folosit de CIRB pentru a “rematerializa”, an de an, patru EPN-uri pe an. Odată cu criza din domeniul sănătății și creșterea tehnologiei digitale (și, prin urmare, a inegalităților digitale), regiunea a eliberat resurse suplimentare. Anul trecut, un buget excepțional de 480 000 EUR a fost votat în cadrul măsurilor speciale pentru incluziunea digitală. Repartizarea a fost următoarea: 30 000 de euro ca sprijin excepțional pentru EPN-urile aprobate (10 EPN-uri au primit 3 000 de euro), 50 000 de euro au fost alocați pentru misiunile CABAN și 400 000 de euro au fost încredințați Fundației Regele Baudouin pentru apelul de proiecte “Bruxelles digital”.
30 de proiecte
Cele 30 de proiecte câștigătoare (24 francofone și 6 olandeze) au fost selectate de un juriu de experți independenți. În prezent, acestea sunt în curs de desfășurare. Publicul-țintă al proiectelor selectate corespunde în mod logic cu cel căruia i se adresează EPN-urile: tineri, persoane în căutarea unui loc de muncă, persoane cu handicap, copii bolnavi care urmează cursuri de învățământ la distanță, persoane în vârstă, ocupanți de locuințe sociale, femei provenite din familii de imigranți. Unele proiecte organizează echipe sociale mobile, altele caută persoane aflate în dificultate pentru a le oferi sprijin în cadrul Espaces Publics Numériques (EPN), altele creează “prieteni” și asistenți de la egal la egal… EPN-ul din Etterbeek utilizează aceste resurse pentru a oferi sprijin adolescenților (școlarizare, căutare de locuri de muncă, administrație). EPN Saint-Gilles oferă o formulă mobilă de EPN, în timp ce Centrul Cultural Evere și CPAS Jette apelează la un specialist în informatică publică pentru a se deplasa la domiciliul persoanelor cu dificultăți digitale. Atelierele de sensibilizare au fost înființate de Foyer des jeunes des Marolles pentru tineri și mame. În același district, Habitat et Rénovation Ixelles propune un EPN local pentru a oferi un sprijin “personalizat” locuitorilor din locuințele sociale din cartierul Marolles. ASBL OIRD oferă cursuri de formare pentru copiii și familiile care trăiesc la marginea societății în zona Canalului din Molenbeek. Centre Féminin d’Education Permanente de Saint-Josse-Ten-Noode oferă femeilor migrante cursuri de formare personalizate. La Entraide Bruxelles din Laeken, noii veniți (cu cunoștințe reduse sau inexistente de limba franceză) învață cum să consulte site-uri de servicii online. În Etterbeek, un proiect vizează punerea la dispoziția persoanelor fără adăpost a unor terminale cu ecran tactil pentru a le facilita accesul la site-uri de ajutor și informare.
800 000 de euro pentru incluziunea digitală în Bruxelles
În luna februarie a acestui an, a fost aprobat planul de credite 2021-2024. Acesta prevede un buget anual de 900.000 de euro, din care 100.000 de euro sunt alocați Easy Brussels pentru simplificarea administrativă și 800.000 de euro către CIRB pentru restul operaționalizării planului, care este pilotat de unitatea de incluziune digitală prin intermediul unui grup de lucru care reunește, în jurul Centre d’Informatique pour la Région Bruxelloise, actori publici (Bruxelles Formation, Actiris, perspective. bruxelles, Women in Tech, Bruxelles Social, SPFB), actori locali (CABAN, Passwerk, WeTechCare) și actori privați (BNP Paribas Fortis). Asta înseamnă aproximativ 10 000 de euro pe structură.
Un loc special pentru Fundația Regele Baudouin
Trebuie spus că KBF ocupă un loc special și joacă un rol special pe harta incluziunii digitale în Belgia. Lupta împotriva sărăciei face parte din planul său de afaceri 2020-2024. În foaia sa de parcurs, aceasta include aspectul digital al precarității, care consolidează izolarea și fragilitatea persoanelor care se află deja la marginea societății. Obiectivul său? Promovarea incluziunii digitale prin intensificarea sprijinului pentru dobândirea de competențe digitale de bază pentru categoriile cele mai vulnerabile ale populației”. Pentru a-și susține strategia, FRB a finanțat cercetări dedicate pe această temă și a publicat primul barometru al incluziunii digitale în august 2020. Astăzi, orice document sau propunere referitoare la politicile de însușire și incluziune digitală în Belgia trebuie să facă referire la acesta. De asemenea, FRB va sponsoriza lansarea start-up-ului social WeTechCare Belgium, o filială identică în spirit și misiune cu “compania-mamă” franceză, WeTechCare.
Un barometru de referință
Quentin Mertens, coordonator principal de proiect la FRB: “Tehnologia digitală nu este neutră, în sensul că determină din ce în ce mai mult accesul la servicii esențiale, cum ar fi sănătatea, locuința și administrația. În urmă cu doi ani, am făcut un zoom pe cifrele existente, în principal de la Statbel, pentru a cuantifica fenomenul. Dar nu existau cercetări dedicate pe această temă. Cu Barometrul 2020 al incluziunii digitale, acest lucru a fost făcut acum. Această activitate de cercetare aprofundată confirmă amploarea unei probleme care, în opinia noastră, rămâne subestimată. “Patru din zece belgieni sunt expuși riscului de excluziune digitală și, în mod nesurprinzător, inegalitățile digitale consolidează inegalitățile sociale. Pentru șeful FRB, EPN-urile sunt bune, dar nu sunt suficiente. În 2019, EPN-urile din Valonia au ajuns la 60.000 de persoane. Impresionant – explică Quentin Mertens -, dar insuficient având în vedere că un milion de persoane din Valonia se confruntă cu dificultăți digitale. În opinia sa, soluția se află la nivelul actorilor sociali. Aceștia sunt direct pe teren. Ei sunt cei care primesc cereri de la persoane care nu au un calculator sau un e-mail, care nu se pot descurca. Așadar, fie profesioniștii din domeniul social consideră că nu este treaba lor, fie, datorită legăturii de încredere pe care o au cu clienții lor, decid să le dea o mână de ajutor și apoi îi îndrumă către structuri profesionale de mediere digitală, cum ar fi Espaces Publics Numériques. Platforma 123 Digit a fost creată de WeTechCare Belgia pentru a echipa și a sprijini acești actori de primă linie.
Galaxia Emmaus
În Franța, Emmaüs Connect a lansat în 2016 start-up-ul social WeTechCare cu misiunea de a aduce online o platformă de învățare – Les Bons Clics – cu scopul de a ajunge la un milion de persoane până în 2020. Planurile FRB pentru un spin-off implică înființarea unei asociații belgiene în oglindă în 2019: WeTechCare Belgique, care a adaptat Les Bons Clics la contextul belgian la inițiativa fundației. Ambiția 123 Digit este identică: “să sprijine actorii sociali pentru a ajuta grupurile lor țintă cu dificultăți digitale să devină autonome în activitățile lor online”.
În consiliul de administrație al WeTechCare Belgium
Tânăra asociație este fondată de membri activi ai WeTechCare France și ai Google Boys: Jean Deydier, fondator al asociațiilor Emmaüs Connect și WeTechCare France, este responsabil de gestionarea zilnică a WTC Belgia. Printre ceilalți directori se numără Christian Magon de la Villehuchet, vicepreședinte al WTC France și director al grupului Havas în Belgia. Alexandre Aymé, cofondator al companiei de consultanță în strategie digitală Adveris, este director al WeTechCare France, în timp ce Franck Pierre Alfero, președinte al WeTechCare Belgium, este consilier pe probleme de valoare pentru clienți la Google France. Trezorierul WTC Belgia este nimeni altul decât Christophe Querton, fost angajat al Google, care este în prezent președintele fundației familiei 4Wings și, de altfel, cofondator și director al Accelery, o altă companie de consultanță în strategie digitală cu sediul la Bruxelles.
Donații, proiecte europene și parteneriate publice/private
Asociația belgiană și platforma sa 123digit sunt finanțate pe mai multe niveluri. În primul rând, donații, datorită sprijinului FRB, al Fondului ING pentru o societate digitală (5 500 de euro, reînnoibil timp de doi ani) și al Fundației 4Wings (contribuție la bugetul asociației pe o perioadă de 3 ani). Apoi, există proiecte europene, cu finanțare Interreg în curs de pregătire pentru formarea a 1 000 de îngrijitori digitali. (1 milion de euro pe o perioadă de doi ani pentru întregul proiect și partenerii săi). În cele din urmă, există parteneriate private, primii doi parteneri fiind Febelfin și Itsme, care au finanțat dezvoltarea de module de formare pentru serviciile lor. Pentru Quentin Martens, ușa este deschisă pentru alți parteneri: “Există încă un mare potențial de dezvoltare a platformei I23 Digit. WeTechCare ascultă alți actori, fie că este vorba de societăți de asigurări mutuale, autorități publice sau alți actori privați, pentru a finanța module bazate pe propriile lor servicii”. Întrucât, la nivel național, cutia electronică…
Gândire în afara cutiei
Realitatea este acolo. La sfârșitul lunii decembrie 2020, Comisia consultativă specială pentru consumatori a făcut o scurtă evaluare a amplorii și consecințelor digitalizării economiei. “Inegalitatea digitală, explică autorii acesteia, poate duce la excluziune socială și economică pentru persoanele care au dificultăți în utilizarea acestor tehnologii sau care nu au acces la ele. “În sectoarele gazului, electricității și comunicațiilor electronice, facturile și notificările de consum sunt din ce în ce mai mult obținute prin intermediul unor spații electronice pentru clienți, cum ar fi MyLampiris și MyProximus. Rambursarea cheltuielilor medicale urmează aceeași tendință (de exemplu, MySimbio, MyDKV). Bpost utilizează, de asemenea, instrumente electronice pentru urmărirea trimiterilor poștale. În ceea ce privește serviciile administrative, strategia de modernizare a acestora implică, de asemenea, tehnologia digitală (de exemplu, platforma de asistență medicală eHeath, declarațiile fiscale online (MyMinFin), cererile de subvenții, înscrierile școlare, cererile de ajutor pentru locuințe, cererile de prime etc.). Locurile de muncă vacante sunt din ce în ce mai des anunțate în format digital. Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care nu sunt în măsură să exploateze TIC, deoarece nu au acces la echipamente sau la formare pentru a le utiliza, sunt în avans în afara jocului”.
Educația populară trebuie să joace un rol important
Dar ar fi o greșeală ca organizațiile de voluntariat să se lase reduse, prin intermediul unor cereri de proiecte inteligent distilate, la a ajuta pur și simplu oamenii să se doteze cu echipamente digitale și să le utilizeze. Este esențial, în ceea ce privește publicul-țintă al acțiunilor de voluntariat, să se ofere cheile, să se deschidă capota, să se facă lumină asupra mizei. Instrumentele și platformele proprietare cărora le încredințăm din ce în ce mai multe date comportamentale reprezintă o pierdere de autonomie pentru indivizi și pentru viața în societate. Opacitatea modului de funcționare a algoritmilor de recomandare (pentru achiziții, consum cultural, activități de agrement) și sistemele în buclă care drenează informațiile la care se presupune că fiecare persoană ar trebui să adere, pun sub semnul întrebării funcționarea democratică a societății noastre. În acest context, educația populară trebuie să își joace rolul.
Punerea tehnologiei digitale în slujba emancipării
Périne Brotcorne, cercetător la CIRTES, asistent la FOPES și coeditor al barometrului incluziunii digitale 2020: “Multe asociații de formare continuă lucrează la accesul la echipamente și la stăpânirea tehnică și cognitivă a instrumentelor digitale, dar acest lucru nu este suficient. Într-un fel, într-un context de digitalizare crescândă, aceasta înseamnă să lucrăm la o formă de integrare controlată, la o participare laborioasă la societatea digitală. Ceea ce trebuie să facem aici este să încurajăm o viziune critică asupra utilizărilor și să lucrăm în direcția unei depline însușiri sociale a tehnologiilor digitale. Trebuie să depășim stadiul de adoptare și de învățare și să reușim să punem tehnologia digitală în slujba autonomiei și emancipării indivizilor și a comunităților. Scopul învățării pe tot parcursul vieții trebuie să fie acela de a obține beneficii sociale din utilizarea tehnologiilor digitale”. Actorii sociali și culturali trebuie să se aproprie de tehnologie ca obiect politic și să o chestioneze în acest sens. Aceștia trebuie să respingă eticheta de ajutoare digitale. Misiunea lor este de a pune în acțiune medierea culturală digitală, cerând în același timp menținerea punctelor de contact uman ca garanți interactivi ai accesului la drepturile esențiale pentru toate populațiile.
Jean-Luc Manise
© Catherine BERNIER, SPW – Frescă creată în timpul atelierului World Café privind incluziunea digitală din 26/04/2019
Publicat în https://gsara.tv/fracturenumerique/inclusion-numerique/
No Comments